László László
Trebuie să menţionez din capul locului că meseria mea nu este de ziarist, ci de dascăl, dar care mai scrie şi publică câte ceva… Pandemia care durează de peste două luni ne-a obligat să trecem la şcoala online, cu riscuri, îndepliniri şi neîndepliniri, stând uneori 14 ore în spaţiul digital.
Pandemia este şi o posibilitate de acumulare: în această perioadă am citit mai mult decât altă dată în jumătate de an – titluri clasice şi contemporane. În fiecare seară „mergem” la teatru sau la film, în unele zile vedem chiar două spectacole. Un prieten s-a plâns de „îngheţul cultural” cauzat de pandemie, despre care nu ştim cât va dura. Dar are idei şi se pregăteşte cu noi planuri. Aceasta ne propunem şi noi.
Ce au făcut până acum autorităţile? Fac declaraţii, prognoze, anticipează, promit, iau decizii pompieristice (heirupiste) şi pripite. Consider că închiderea şcolilor a fost o măsură prea grăbită: nu populaţia şcolară este „vizată” (periclitată) în primul rând de COVID. Închiderea şcolilor şi trecerea la predarea online putea fi pregătită printr-o perioada de tranziţie de 2-3 săptămâni. Ori dacă au închis şcolile începând din 11 martie, pentru o perioadă de 3-4 până la cinci săptămâni, puteau să le redeschidă (prin iunie sau ceva mai târziu, în funcţie de evoluţia pandemiei). Aceasta ca să finalizăm anul şcolar în condiţii acceptabile. Dacă un elev nu are şcoală mai mult de şase luni în formă fizică, atunci cam greu se va putea readapta din toamnă la orele „normale”. De părinţi nici nu mai vorbim, mai ales de cei care au copii în clasele mici.
Că trăim într-un stat birocratic dovedeşte şi faptul că nu poţi ieşi din casă fără faimoasa declaraţie pe propria răspundere. E inutilă. Că dacă te legitimează poliţiştii şi spui motivul real al deplasării, omul legii e capabil să-şi dea seama că eşti plimbăreţ sau ai un motiv real de a ieşi pe stradă. Şi să procedeze ca atare. Tot referitor la autorităţi, la buget şi la economie, care este în cădere vizibilă: probabil din motive electorale nu se iau măsuri nepopulare (de exemplu introducerea „taxei de solidaritate” în funcţie de mărimea veniturilor), deşi ieşirea din criză este imposibilă fără ele. Mai bine să strângem acum, timp de şase luni, un an sau chiar doi fiecare dintre noi cureaua, decât statul să se îndatoreze şi mai mult, iar timp de decenii noi şi urmaşii noştri să plătim dobânzi peste dobânzi şi refinanţări. Din motive politicianiste şi evident electorale se mai vehiculează posibilitatea măririi pensiilor şi dublarea alocaţiilor pentru copii. Iresponsabilitate.
Criza cauzată de pandemie ar fi o oportunitate pentru autorităţi în privinţa reducerii aparatului birocratic (de la nivel local, judeţean şi central). Statul s-a „îngrăşat” mult peste măsură. Vedem că obezitatea şi în cazul multor infectaţi cu coronavirus este fatală. Din medicină ştim că unele operaţii sunt necesare pentru salvarea pacientului. Pandemia ar fi o ocazie unică de a rezolva chestiunea imorală a pensiilor speciale.
Indiferent cine ne guvernează, pandemia este o posibilitate reală de a se dovedi capacitatea de administrare unei ţări aflată în criză sau de a arunca vina pe alţii, ori a ne fura căciulile, conform tradiţiei autohtone.
Vasalica, vezi ca o iei pe aratura, cresterea punctului de pensie cu 40 % nu este iresponsabilitate. Este lege care intra in vigoare de la 1septembrie !
Bună ziua Domule Anonim!
Am aşteptat dacă vor mai fi comentarii, ca să le reflectezi, dar a trecut o zi şi doar Dvs. mă băgaţi în seamă, chiar dacă un pic la mişto.
Şi acum răspunsul meu:
Vă citez din DEX sensul sintagmei folosite în comentariu, ca un fel de „apreciere” ale afirmaţiilor mele. (Că „o iau pe arătură”.)
„a o lua pe arătură / pe câmpii / pe miriște expr. (iron.) a devia de la subiectul unei discuții”. Deci eu aş fi deviat de la subiect. (Am susţinut că a vorbi de măriri de pensii e IRESPONSABILITATE.
Deoarece nu sunt economist am căutat opinia unui expert în domeniu (Cred că „finanţistul” Daniel Dăianu nu trebuie prezentat cititorilor.)
„România trebuie să-şi recântărească toate cheltuielile, să amâne din ele, inclusiv pe cele militare, iar creşterea pensiilor cu 40% nu trebuie sub nicio formă făcută, poate cel mult o indexare cu rata inflaţiei a celor mai mici pensii, a declarat luni, la Digi24, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.” (Declaraţia e de o lună, dar de atunci situaţia financiară a României nu s-a îmbunătăţit, dimpotrivă!) https://www.digi24.ro/stiri/economie/presedintele-consiliului-fiscal-cresterea-pensiilor-cu-40-la-suta-nu-trebuie-facuta-cheltuielile-militare-sa-fie-reduse-1287644
Aşa am învăţat şi probabil şi Dvs. aşa aţi fost învăţat acasă, ca să nu ne extindem peste plapuma. (Peste posibilităţi.) Iar dacă decidenţii votează legi iresponsabile, proaste, etc. respectivele legi pot fi revizuite (de cei care au le-au luat sau de alte organe care au rolul de control. Nu cred ca doriţi ca România să intre în situaţia financiară a Greciei.
Să lăsăm să decidă cititorii, că am bătut câmpii sau ba.
Sănătate şi virtute!
LL (şi nu V)
Trei texte pentru cititorul din 8 mai, 2020, ora 11.
1.EFIMIȚA: Zău?
LEONIDA: Zău… Al doilea că fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate.
EFIMIȚA: Parol?
LEONIDA: Parol… Par egzamplu, eu…
EFIMIȚA: Pe lângă pensie ?
LEONIDA: Vezi bine; pensia e bașca, o am după legea veche, e dreptul meu; mai ales când e republică, dreptul e sfânt: republica este garanțiunea tuturor drepturilor.
EFIMIȚA (cu toată aprobarea): Așa da.
„EFIMIȚA: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?
LEONIDA (în luptă cu somnul): Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme…” (Caragiale, Conu Lonida…)
(1880 aprox…)
2.Impactul asupra bugetului este foarte mare”, a declarat Remus Borza,( Remus Borza, consilierul onorific al Premierului Ludovic Orban) în exclusivitate pentru Capital: ”La alocațiiile pentru copii, dublarea înseamnă un impact de 6,7 miliarde lei în plus, iar la pensii vorbim de 22 de miliarde de lei numai din majorarea cu 40% a punctului de pensie. (Februarie, 2020)
3.“România trebuie să-şi recântărească toate cheltuielile, să amâne din ele, inclusiv pe cele militare, iar creşterea pensiilor cu 40% nu trebuie sub nicio formă făcută, poate cel mult o indexare cu rata inflaţiei a celor mai mici pensii”, a declarat luni, la Digi24, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. (Aprilie, 2020.)
Laci, de pe arătură…
Întrebarea mea este: Să ne furăm căciulile sau să ne furăm căciulile şi cu fularul şi apoi haina de pe noi?